Pentru cei mai putin tineri, care au prins cel putin adolescenta inainte de ’89… M-a cuprins si pe mine nostalgia.

Un tip trecea pe strada tinand in mana, cu mare grija, un sul de hartie igienica. Trecatorii il priveau invidiosi, iar unul chiar l-a intrebat:
– Nu va suparati, de unde l-ati luat?
– Acum cateva minute l-am scos de la Nufarul…

Cand a plecat de-acasa, Prunariu i-a lasat maica-sii un bilet pe masa:
– Am plecat in Cosmos. Vin peste o saptamana.
Cand vine, gaseste pe masa un bilet de la maica-sa:
– Am plecat dupa branza. Nu stiu cand vin.

La usa unui apartament suna un pusti:
– Tanti, ai facut supa?
– Da, puisor, vrei sa gusti si tu?
– Nu, multumesc
– Atunci, de ce-ai venit?
– Te roaga mama sa ne imprumuti si noua osul!

Din dispozitia lui Ceausescu s-au facut experimentari si incrucisari de meri, pentru a se crea un soi de mar pitic, de numai 50 de cm, pe care sa-l poata culege si soimii patriei.

Un militian prinde o pereche facand dragoste intr-un boschet. Ii duce la sectie si, de aici, in fata tribunalului. La proces, fata e felicitata pentru patriotism si baiatul pentru initiativa. Militianul e arestat pentru intrerupere ilegala de sarcina.

– Ce-a fost inainte: oul sau gaina?
– Mai inainte au fost de toate.

Internetul dauneaza grav multor lucruri. De ce? Pentru ca diversele mailuri primite de pe te miri unde iti dau tot felul de idei, sunt sursa de inspiratie pentru multe dintre actiunile noastre. Si nu intotdeauna aceste actiuni sunt constructive. Dar, daca stimuleaza spiritul de echipa si reusesti sa te distrezi in urma lor, tot e bine.

E 1 aprilie. Intru in birou. Primul lucru observat este ventilatorul… era imbracat in ziare. O fi zugravit astia pe-aici (asta a fost prima impresie). Dar asta nu era tot. Priviti cum arata camera:

Am aflat ulterior ca aceasta capodopera a fost rodul muncii multor colegi. Aproape ca ma simteam oarecum vinovat ca nu am reusit si eu sa particip. Si, aproape ca ma simt dator sa le fac cinste o bere, ca s-au chinuit destul sa genereze un astfel de peisaj. Cine stie… poate gasesc pe undeva o bere speciala de 1 aprilie!?

In ultimele zile temperaturile au crescut. Au aparut flori, ziua e mai lunga. Ar trebui sa ne bucuram (teoretic).

Pacat insa ca, alaturi de lucrurile frumoase, renasc si o multime de specimene din “fauna” citadina: cocalarii cu masini tari (si dotati si cu instalatii audio puternice) si scuteristii (adica tot felul de puberi care se plimba pe scutere, ca e cald si acum se poate). 

In week-end-ul precedent am putut observa ambele tipuri de specimene:

– cocalarul – din masina lui “tare” urla (astfel incit sa se auda in tot cartierul) o muzica imbecila (manele sau hip-hop cu versuri pline de beep-uri). In jurul masinii se aduna alte specimene care admira proprietarul, masina si muzica, in speranta ca diverse pitzipoance isi vor intoarce privirea spre ei.

– scuteristul – este individul aflat la virsta pubertatii care, cu concursul parintilor, si-a cumparat un scuter. Asta pentru ca nu are inca virsta legala sa intre in tagma cocalarilor (dar se uita cu jind la masina cu boxele urlind la maxim). Buuun… si ce face el? Se plimba cu scuterul pina tirziu in noapte, reusind sa deranjeze riveranii strazilor pe unde acesta circula. Si el se plimba in haita (impreuna cu alti scuteristi) si eventual mai poarta in partea din spate a biziitoarei lui cite o pubera intens fardata.

Evident ca nu exista o cura pentru a scapa de astfel de specimene. Politia? Primaria? Nu. Degeaba faci reclamatii. Este aproape imposibil sa ii prinzi in flagrant. Asa ca, din pacate, trebuie sa te impaci cu ideea si sa ii ignori cit poti de mult.

Sunt un produs mixt, al Epocii de Aur si al Democratiei. Ce a insemnat pentru mine perioada anterioara revolutiei? Baza educatiei mele. Si, o componenta a acesteia a fost cititul. Nu aveam alceva mai bun de facut. Pur si simplu, in vacante citeam. Nu aveam TV, nu aveam jocuri pe computer, dar aveam carti. 

Nu sunt un admirator a lui Tudor Chirila si nici un fan al Vamei. Dar nu am cum sa nu rezonez la unul dintre articolele aparute pe blogul sau: SCRISOARE CATRE LICEENI.

Liceenii sunt indemnati spre lectura. Laudabila intiativa, pacat insa ca saminta a fost aruncata catre un teren aridizat, cu tendinte de desertificare. Or mai fi unii care iubesc lectura, dar nu ii vad pe acestia formatori de curente. Lectura, in opinia multora e o chestie desueta.  Cartea (pe linga faptul ca a ajuns aproape un obiect de lux) nu mai este cautata in rindul tinerilor. Nu e “trendy” sa citesti. Alte lucruri sunt plasate pe primele locuri pe scara valorilor: moda, gadget-urile, manelele.

Laudabil mesaj. Sunt sceptic insa. Nu vad aceasta generatie de liceeni a fi capabila sa schimbe ceva. Nu spun ca, din rindurile ei, nu se vor ridica virfuri. Dar ce folos ca vor fi citiva deasupra apei, cind gloata va trage si virfurile spre un neindurator inec colectiv.

Azi am primit un mail cu citeva cugetari mai inedite…

1. Avind in vedere ca lumina circula mai repede decit sunetul, oamenii iti par “stalucitori” doar pina ii auzi vorbind.

2. Ar trebui sa indragim animalele. Sunt atit de gustoase.

3. Iubeste-ti vecinii. Dar ai grija sa nu fii prins in flagrant.

4. Fiecare barbat ar trebui sa se insoare. La urma urmei, in viata nu trebuie sa alergi numai dupa fericire.

5. Rudele ne sunt date de Dumnezeu. Sa-i multumim lui Dumnezeu ca ne putem alege prietenii.