Pentru cei mai putin tineri, care au prins cel putin adolescenta inainte de ’89… M-a cuprins si pe mine nostalgia.

Un tip trecea pe strada tinand in mana, cu mare grija, un sul de hartie igienica. Trecatorii il priveau invidiosi, iar unul chiar l-a intrebat:
– Nu va suparati, de unde l-ati luat?
– Acum cateva minute l-am scos de la Nufarul…

Cand a plecat de-acasa, Prunariu i-a lasat maica-sii un bilet pe masa:
– Am plecat in Cosmos. Vin peste o saptamana.
Cand vine, gaseste pe masa un bilet de la maica-sa:
– Am plecat dupa branza. Nu stiu cand vin.

La usa unui apartament suna un pusti:
– Tanti, ai facut supa?
– Da, puisor, vrei sa gusti si tu?
– Nu, multumesc
– Atunci, de ce-ai venit?
– Te roaga mama sa ne imprumuti si noua osul!

Din dispozitia lui Ceausescu s-au facut experimentari si incrucisari de meri, pentru a se crea un soi de mar pitic, de numai 50 de cm, pe care sa-l poata culege si soimii patriei.

Un militian prinde o pereche facand dragoste intr-un boschet. Ii duce la sectie si, de aici, in fata tribunalului. La proces, fata e felicitata pentru patriotism si baiatul pentru initiativa. Militianul e arestat pentru intrerupere ilegala de sarcina.

– Ce-a fost inainte: oul sau gaina?
– Mai inainte au fost de toate.

Internetul dauneaza grav multor lucruri. De ce? Pentru ca diversele mailuri primite de pe te miri unde iti dau tot felul de idei, sunt sursa de inspiratie pentru multe dintre actiunile noastre. Si nu intotdeauna aceste actiuni sunt constructive. Dar, daca stimuleaza spiritul de echipa si reusesti sa te distrezi in urma lor, tot e bine.

E 1 aprilie. Intru in birou. Primul lucru observat este ventilatorul… era imbracat in ziare. O fi zugravit astia pe-aici (asta a fost prima impresie). Dar asta nu era tot. Priviti cum arata camera:

Birou

Birou

Am aflat ulterior ca aceasta capodopera a fost rodul muncii multor colegi. Aproape ca ma simteam oarecum vinovat ca nu am reusit si eu sa particip. Si, aproape ca ma simt dator sa le fac cinste o bere, ca s-au chinuit destul sa genereze un astfel de peisaj. Cine stie… poate gasesc pe undeva o bere speciala de 1 aprilie!?

In ultimele zile temperaturile au crescut. Au aparut flori, ziua e mai lunga. Ar trebui sa ne bucuram (teoretic).

Pacat insa ca, alaturi de lucrurile frumoase, renasc si o multime de specimene din “fauna” citadina: cocalarii cu masini tari (si dotati si cu instalatii audio puternice) si scuteristii (adica tot felul de puberi care se plimba pe scutere, ca e cald si acum se poate). 

In week-end-ul precedent am putut observa ambele tipuri de specimene:

– cocalarul – din masina lui “tare” urla (astfel incit sa se auda in tot cartierul) o muzica imbecila (manele sau hip-hop cu versuri pline de beep-uri). In jurul masinii se aduna alte specimene care admira proprietarul, masina si muzica, in speranta ca diverse pitzipoance isi vor intoarce privirea spre ei.

– scuteristul – este individul aflat la virsta pubertatii care, cu concursul parintilor, si-a cumparat un scuter. Asta pentru ca nu are inca virsta legala sa intre in tagma cocalarilor (dar se uita cu jind la masina cu boxele urlind la maxim). Buuun… si ce face el? Se plimba cu scuterul pina tirziu in noapte, reusind sa deranjeze riveranii strazilor pe unde acesta circula. Si el se plimba in haita (impreuna cu alti scuteristi) si eventual mai poarta in partea din spate a biziitoarei lui cite o pubera intens fardata.

Evident ca nu exista o cura pentru a scapa de astfel de specimene. Politia? Primaria? Nu. Degeaba faci reclamatii. Este aproape imposibil sa ii prinzi in flagrant. Asa ca, din pacate, trebuie sa te impaci cu ideea si sa ii ignori cit poti de mult.

Sunt un produs mixt, al Epocii de Aur si al Democratiei. Ce a insemnat pentru mine perioada anterioara revolutiei? Baza educatiei mele. Si, o componenta a acesteia a fost cititul. Nu aveam alceva mai bun de facut. Pur si simplu, in vacante citeam. Nu aveam TV, nu aveam jocuri pe computer, dar aveam carti. 

Nu sunt un admirator a lui Tudor Chirila si nici un fan al Vamei. Dar nu am cum sa nu rezonez la unul dintre articolele aparute pe blogul sau: SCRISOARE CATRE LICEENI.

Liceenii sunt indemnati spre lectura. Laudabila intiativa, pacat insa ca saminta a fost aruncata catre un teren aridizat, cu tendinte de desertificare. Or mai fi unii care iubesc lectura, dar nu ii vad pe acestia formatori de curente. Lectura, in opinia multora e o chestie desueta.  Cartea (pe linga faptul ca a ajuns aproape un obiect de lux) nu mai este cautata in rindul tinerilor. Nu e “trendy” sa citesti. Alte lucruri sunt plasate pe primele locuri pe scara valorilor: moda, gadget-urile, manelele.

Laudabil mesaj. Sunt sceptic insa. Nu vad aceasta generatie de liceeni a fi capabila sa schimbe ceva. Nu spun ca, din rindurile ei, nu se vor ridica virfuri. Dar ce folos ca vor fi citiva deasupra apei, cind gloata va trage si virfurile spre un neindurator inec colectiv.

 

… sau Pensiunea Vlaha (cred ca asa ii zice). Oricum, e pe undeva prin centrul localitatii Vlaha, pe drumul spre Savadisla.

De 8 martie am iesit cu prietenii la un restaurant deosebit. Pensiunea Vlaha, o locatie cu specific unguersc. O incintare a simturilor. Celor care ajung acolo le recomand un medalion de vita cu sos de afine (alaturi de o garnitura de bulete de cascaval), iar ca desert, gogosile cu gem.

Nu va cumparati insa 2 feluri de mincare (adica ciorba si felul 2), decit daca sunteti foarte sigur ca aveti un stomac deosebit de incapator. Nu veti reusi sa le dovediti pe ambele. Lasati cit mai mult loc pentru gogosile cu gem si nu veti regreta. Portiile sunt foarte mari.

Nu sunt multe feluri de mincare, dar cele existente sunt excelente.

 

Azi am primit un mail cu citeva cugetari mai inedite…

1. Avind in vedere ca lumina circula mai repede decit sunetul, oamenii iti par “stalucitori” doar pina ii auzi vorbind.

2. Ar trebui sa indragim animalele. Sunt atit de gustoase.

3. Iubeste-ti vecinii. Dar ai grija sa nu fii prins in flagrant.

4. Fiecare barbat ar trebui sa se insoare. La urma urmei, in viata nu trebuie sa alergi numai dupa fericire.

5. Rudele ne sunt date de Dumnezeu. Sa-i multumim lui Dumnezeu ca ne putem alege prietenii.

Azi am avut ocazia sa gust o specialitate greceasca: spanakopita. E o minunatie. Dar sa intru putin mai in detaliu… am mincat de fapt o placinta (crocanta putin la suprafata) umpluta cu un amestec de spanac cu brinza.

Am cautat reteta si iata ce am gasit:

Ingrediente:
– 500 g spanac
– 6 cepe  taiate marunt
– o canita marar taiat
– o ceasca si jumate ulei de masline
– sare si piper (dupa gust)
– 150 g telemea de oaie
– 1 pachet foi de placinta congelate

Preparare:

Ceapa, tocata marunt, se pune  intr-o tigaie la foc mediu cu uleiul, pana sa se inmoaie si devine aurie. Spanacul, taiat in bucati se adauga peste ceapa. Sare si piper dupa gust. Tigaia se lasa aproximativ 15 minute la foc mediu, pentru ca umplutura sa ramana aproape uscata. La sfarsit se adauga mararul taiat marunt si branza maruntita.  Pentru a lega mai bine compozitia se pot folosi si 2 oua batute.

Se pun citeva foi de placinta ca si baza. Peste acestea se adauga umplutura, iar peste umplutura alte citeva foi de placinta. Se coace 45 minute.

Yummy…

Din ce in ce mai multi oameni sunt supraponderali. Unii sunt chiar obezi. Si, de cele mai multe ori se pling: nu maninc nimic si totusi ma ingras. 

Multi spun ca e de vina stressul, mincarea dezordonata, chiar si poluarea.  O fi oare asa? Daca am ocazia sa discut cu un astfel de individ, argumentul meu principal este urmatorul: din apa si din aer nu se ingrasa nimeni (asta ca raspuns pentru cei ce sustin ca nu maninca nimic…).

Azi am avut si confirmarea afirmatiilor mele.  Articolul aparut pe siteul FOXNews explica suficient de clar: nu conteaza foarte mult ce maninci. Conteaza cit maninci. Si cit sport faci. E important si sportul, dar nu esential.

Hai sa facem un calcul: fie X numarul de calorii ingurgitate intr-o zi. Fie Y numarul de calorii consumate intr-o zi. Daca X este mai mare decit Y, TE INGRASI. Daca X este mai mic decit Y, SLABESTI. Daca X = Y, TE MENTII. Indiferent de capabilitatile sportive ale individului, de timpul pe care il poate aloca miscarii, de eventualele boli de care acesta sufera, un lucru e sigur: NU TE INGRASI DOAR RESPIRIND. Te ingrasi mincind. Adica mincind mai mult decit trebuie.

Uite ce zic autorii articolului din FOXNews, citind un studiu al specialistilor de la Harvard School of Public Health: “Low-Carb? Low-Fat? Study Finds Calories Count More”. Adica esenta unei diete consta in numarul de calorii si nu in combinatiile posibile de mincare.

Concluzia articolului: daca va simtiti supraponderali, mincati mai putin si rezultatele se vor vedea. 

La sfirsitul anului trecut am fost placut surprins de aparitia in cartierul Zorilor a unui nou restaurant: Millennium.

O intreaga casa a fost transformata in restaurant. Pozitionarea acesteia ofera o panorama superba a Clujului.  Atmosfera, in interiorul decorat in stil vienez, este deosebita.  Muzica este una in surdina, lucru rar intilnit in restaurantele Clujului.

Mincarea… super. Gasesti orice, de la pizza si paste, la vinat si fructe de mare. Preturile sunt rezonabile iar servirea excelenta.

Merita sa faceti o vizita acolo.

Tags:

Newer entries »